Perioada de probă este intervalul de la începutul unui contract de muncă în care angajatorul verifică potrivirea angajatului pe post, iar angajatul verifică dacă postul i se potrivește. În România, durata maximă este stabilită de Codul muncii, de regulă 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și 120 de zile pentru cele de conducere. Angajatul are în acest timp aceleași drepturi ca orice salariat, iar perioada de probă se trece explicit în contract.
Cât poate dura perioada de probă?
Durata perioadei de probă depinde de tipul funcției și de tipul contractului, iar valorile din lege sunt limite maxime, nu durate obligatorii. Părțile pot conveni o perioadă mai scurtă sau pot renunța la ea.
| Situație | Durata maximă orientativă |
|---|---|
| Contract pe durată nedeterminată, funcție de execuție | 90 de zile calendaristice |
| Contract pe durată nedeterminată, funcție de conducere | 120 de zile calendaristice |
| Persoane cu handicap | 30 de zile calendaristice |
| Contract pe durată determinată, sub 3 luni | 5 zile lucrătoare |
| Contract pe durată determinată, între 3 și 6 luni | 15 zile lucrătoare |
| Contract pe durată determinată, peste 6 luni | 30 de zile lucrătoare (45 pentru conducere) |
Pe durata aceluiași contract se poate stabili o singură perioadă de probă. Regulile se pot modifica în timp, așa că forma în vigoare a legii sau un specialist în dreptul muncii confirmă situația concretă.
Ce drepturi are angajatul în perioada de probă?
În perioada de probă, angajatul are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege, de contractul individual și de regulamentul intern. Concret, acestea includ:
- salariul stabilit în contract, plătit integral, nu redus pentru că este perioadă de probă;
- contribuțiile sociale și vechimea în muncă, perioada fiind luată în calcul ca oricare alta;
- programul de lucru, repausul și dreptul la concediu, proporțional cu timpul lucrat;
- instruirea privind sănătatea și securitatea în muncă înainte de începerea activității.
Contractul se semnează și se înregistrează înainte de prima zi de lucru, inclusiv atunci când există perioadă de probă. Lucrul „de probă” fără contract nu are acoperire legală.
Cum poate înceta contractul în perioada de probă?
În timpul perioadei de probă sau la finalul ei, contractul poate înceta printr-o notificare scrisă, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără preaviz și fără să fie necesară o motivare. Regula funcționează în ambele sensuri: angajatul poate pleca la fel de simplu ca angajatorul. Dacă perioada se încheie fără o asemenea notificare, contractul continuă normal.
Ce urmărește de obicei angajatorul în primele săptămâni?
În primele săptămâni, angajatorul urmărește în special felul în care noul coleg învață procesele, respectă termenele și comunică atunci când nu știe ceva. Rezultatele mari vin rareori în primele 90 de zile; contează mai mult direcția și fiabilitatea.
Comportamentele observate cel mai des sunt punctualitatea, calitatea întrebărilor puse, felul în care sunt primite corecturile și relația cu echipa. Abilitățile de colaborare cântăresc la fel de mult ca pregătirea tehnică.
Cum se folosește perioada de probă în avantajul angajatului?
Perioada de probă se folosește cel mai bine cu obiective clare stabilite din prima săptămână și cu discuții scurte, regulate, cu șeful direct.
- Clarificarea așteptărilor: ce înseamnă concret „perioadă de probă reușită” pentru post, cu două sau trei rezultate măsurabile.
- Un jurnal de lucru: o notă săptămânală cu sarcinile încheiate, problemele rezolvate și întrebările deschise.
- Discuții de etapă: o întâlnire la aproximativ o lună și una cu câteva săptămâni înainte de final. Felul în care se cere un răspuns util este explicat în articolul despre feedbackul cerut corect.
- Organizarea sarcinilor de la început, cu metode precum cele din ghidul despre organizarea la locul de muncă.
Ce semnale arată că postul nu se potrivește?
Perioada de probă este și pentru angajat un test al postului, iar unele semnale merită luate în serios devreme: sarcini foarte diferite de cele din anunț, program sau salariu altele decât cele discutate, lipsa oricărui sprijin la integrare. Când aceste diferențe nu se clarifică după o discuție directă, încetarea în perioada de probă este mai simplă decât o demisie ulterioară. Alte criterii pentru o asemenea decizie sunt prezentate în articolul despre semnalele că este momentul schimbării locului de muncă.
